aminoplast (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AMINOPLÁST, aminoplaste, s. n. Rășină sintetică obținută prin reacții de policondensare între formaldehidă și compuși cu grupare amino. – Din
fr. aminoplaste.aminoplast (Marele dicționar de neologisme, 2000)AMINOPLÁST s. n. rășină sintetică obținută prin acțiunea ureii asupra formolului. (< fr.
aminoplaste)
aminoplast (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)aminoplást (-no-plast) s. n.,
pl. aminoplásteaminoplast (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AMINOPLÁST, aminoplaste, s. n. Rășină sintetică obținută prin reacții de policondensare între formaldehidă și compuși cu gruparea amino. — Din
fr. aminoplaste.