aminobenzoic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AMINOBENZÓIC adj. (
Chim.; în sintagma)
Acid aminobenzoic = pulbere cristalină incoloră, solubilă în apă și alcool, întrebuințată în chimie ca reactiv de determinare a cuprului, mercurului, plumbului etc. și ai cărei derivați sunt folosiți în farmacie, parfumerie; acid antranilic. [
Pr.:
-zo-ic] – Din
fr. aminobenzoïque.aminobenzoic (Marele dicționar de neologisme, 2000)AMINOBENZÓIC adj. acid ~ = acid antranilic. (< fr.
aminobenzoïque)
aminobenzoic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)aminobenzóic (-zo-ic) adj. m.aminobenzoic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AMINOBENZÓIC adj. (
Chim.; în sintagma)
Acid aminobenzoic = pulbere cristalină incoloră, solubilă în apă și alcool, utilizată în chimie ca reactiv de determinare a cuprului, mercurului, plumbului etc. și ai cărei derivați sunt folosiți în farmacie, parfumerie; acid antranilic. [
Pr.:
-zo-ic] — Din
fr. aminobenzoïque.