amhara (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AMHÁRA s. m. Populație majoritară a Etiopiei, din familia de limbi hamito-semitice și de religie creștină. – Din
Amhara (
n. pr.).
amhara (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)AMHARA, reg. naturală în Ethiopia, în jurul
L. Tana, partea cea mai înaltă a
Pod. Abisiniei. Oraș
pr.:
Gondar. Culturi de orz, porumb, tutun, creșterea animalelor.
amhara (Dicționarul explicativ al limbii române, ediţia a II-a, 1996)AMHÁRA s. m. Populație majoritară a Etiopiei, din familia de limbi hamito-semitice și de religie creștină. – Din
Amhara (
n. pr.).
amhara (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)amhára (limbă) s. f., g.-d. art.
amháreiamhara (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)Amhára (nume de loc) s. propriu f., g.-d.
Amhárei