ambuteiat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AMBUTEIÁT, -Ă, ambuteiați, -te, adj. Care a fost blocat cu vehicule, nave etc. –
V. ambuteia.ambuteiat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AMBUTEIÁT, -Ă, ambuteiați, -te, adj. (Despre căi de circulație) Blocat cu vehicule. [
Pr.:
-te-iat] —
V. ambuteia.