alogic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ALÓGIC, -Ă, alogici, -ce, adj. Care este lipsit de logică. – Din
fr. alogique.alogic (Dicționar de neologisme, 1986)ALÓGIC, -Ă adj. Lipsit de logică. [Cf. fr.
alogique].
alogic (Marele dicționar de neologisme, 2000)ALÓGIC, -Ă adj. lipsit de logică. (< fr.
alogique)
alogic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)alógic adj. m.,
pl. alógici; f. alógică, pl. alógicealogic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ALÓGIC, -Ă, alogici, -ce, adj. Care este lipsit de logică. — Din
fr. alogique.