alică (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ALÍCĂ, alice, s. f. 1. (Mai ales la
pl.) Fiecare dintre proiectilele sferice de plumb cu care sunt încărcate unele cartușe de vânătoare.
2. Fiecare dintre granulele de oțel sau de fontă folosite pentru curățarea prin împroșcare a suprafeței pieselor sau în foraj.
3. Bucățele de piatră sau de cărămidă care se pun în tencuială pentru a întări sau pentru a astupa un gol. [
Var.:
alíc s. n.,
halíce s. f.] – Din
ngr. haliki „pietricică”.