alia (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ALIÁ, aliez, vb. I.
1. Refl. A încheia un tratat de alianță. ♦ A se înțelege cu cineva, a se coaliza în vederea unei acțiuni comune.
2. Tranz. A topi laolaltă anumite metale sau anumite metale cu metaloizi pentru a obține un aliaj. [
Pr.:
-li-a] – Din
fr. allier.alia (Dicționar de neologisme, 1986)ALIÁ vb. I. 1. refl. A se uni printr-un tratat de alianță. ♦ A se alătura unei idei. ♦ A se înrudi cu cineva printr-o căsătorie.
2. tr. A topi împreună anumite metale sau metale cu metaloizi în vederea obținerii unui aliaj. [Pron.
-li-a, p.i. 4
-iem, ger.
-iind. / < fr.
allier, cf. lat.
alligare – a lega de].
alia (Marele dicționar de neologisme, 2000)ALIÁ vb. I. refl. a se uni printr-un tratat de alianță. ◊ a se alătura unei idei. ◊ a se înrudi prin căsătorie. II. tr. a topi împreună anumite metale (cu metaloizi), pentru un aliaj. (< fr.
allier)
alia (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)ALIA, RAMIZ (
n. 1925), om politic albanez. Prim-secretar (din 1985) al C.C. al Partidului Muncii din Albania. Președinte al Prezidiului Adunării Populare (șef al statului) al Albaniei (1982-1992).
alia (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ALIÁ, aliez, vb. I.
1. Refl. A încheia un tratat de alianță.
2. Tranz. A topi laolaltă anumite metale sau anumite metale cu metaloizi, pentru a obține un aliaj. [
Pr.:
-li-a] –
Fr. allier.alia (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)aliá (a ~) (-li-a) vb.,
ind. prez. 3
aliáză, 1
pl. aliém (-li-em); conj. prez. 3
să aliéze; ger. aliínd (-li-ind)alià (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)alià v.
1. a amesteca, a combina:
a alia arama cu aur; 2. fig. a uni, a împreuna.
alia (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ALIÁ, aliez, vb. I.
1. Refl. A încheia un tratat de alianță. ♦ A se înțelege cu cineva, a se coaliza în vederea unei acțiuni comune.
2. Tranz. A topi laolaltă anumite metale sau anumite metale cu metaloizi pentru a obține un aliaj. [
Pr.:
-li-a] — Din
fr. allier.