alezare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ALEZÁRE, alezări, s. f. Acțiunea de
a aleza; alezaj. –
V. aleza.alezare (Dicționar de neologisme, 1986)ALEZÁRE s.f. Acțiunea de a aleza; alezaj; alezat. [<
aleza].
alezare (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ALEZÁRE, alezări, s. f. Acțiunea de
a aleza.alezare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)alezáre s. f.,
g.-d. art. alezắrii; pl. alezắrialezare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ALEZÁRE, alezări, s. f. Acțiunea de
a aleza. —
V. aleza.