aleza (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ALEZÁ, alezez, vb. I.
Tranz. A prelucra interiorul unei piese cilindrice, dându-i diametrul cerut. ♦ A calibra exact dimensiunile unui orificiu dintr-o piesă mecanică. – Din
fr. aléser.aleza (Dicționar de neologisme, 1986)ALEZÁ vb. I. tr. A da unui cilindru (de mașină) dimensiunile cerute printr-o prelucrare prin așchiere; a șlefui o gaură conică sau cilindrică dintr-o piesă metalică. [< fr.
aléser].
aleza (Marele dicționar de neologisme, 2000)ALEZÁ vb. tr. a prelucra fin prin așchiere un alezaj. (< fr.
aléser)
aleza (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ALEZÁ, alezez, vb. I.
Tranz. A prelucra interiorul unei piese cilindrice, dându-i diametrul cerut. –
Fr. aléser.aleza (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)alezá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
alezeázăaleza (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ALEZÁ, alezez, vb. I.
Tranz. A prelucra interiorul unei piese cilindrice, dându-i diametrul cerut. ♦ A calibra exact dimensiunile unui orificiu dintr-o piesă mecanică. — Din
fr. aléser.