alexandrinism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ALEXANDRINÍSM s. n. 1. Ansamblu de manifestări ale civilizației elenistice, semigrecești, semiegiptene, cu centrul în orașul Alexandria (
sec. III î.Hr. – III d.Hr.).
2. Caracterul operei poeților alexandrini;
p. ext. caracterul rafinat, erudit, subtil, ezoteric al artei și filozofiei în perioadele sale de declin. – Din
fr. alexandrinisme.alexandrinism (Dicționar de neologisme, 1986)ALEXANDRINÍSM s.n. 1. Ansamblu de manifestări ale civilizației elenistice din Alexandria.
2. Sistem filozofic al școlii alexandrine. ♦ (
Fig.) Caracter erudit, subtil și decadent al unei arte, al unei filozofii. [< fr.
alexandrinisme].
alexandrinism (Marele dicționar de neologisme, 2000)ALEXANDRINÍSM s. n. 1. ansamblu de manifestări ale civilizației elenistice din Alexandria. 2. sistem filozofic al școlii alexandrine. 3. stil ornat, subtil și uneori obscur, propriu poeților greci din epoca alexandrină. 4. caracter rafinat, erudit, subtil și decadent al unei arte, al unei filozofii. (< fr.
alexandrinisme)
alexandrinism (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)alexandrinísm s. n.alexandrinism (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ALEXANDRINÍSM s. n. 1. Ansamblu de manifestări ale civilizației elenistice, semigrecești, semiegiptene, cu centrul în orașul Alexandria (
sec. III
î. H. – III
d. H.).
2. Caracterul operei poeților alexandrini;
p. ext. caracterul rafinat, erudit, subtil, ezoteric al artei și filosofiei în perioadele sale de declin. — Din
fr. alexandrinisme.