albumiță(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) ALBUMÍȚĂ,albumițe, s. f. (Bot.) Floare-de-colț. – Cf. alb.
albumiță(Dicționaru limbii românești, 1939) albumíță f., pl. e (pare să fie cuv. lit.). Nț. Tudeliță. – Și -meálă, pl. élĭ.
albumiță(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) albumíță s. f., g.-d. art. albumíței; pl. albumíțe
albumiță(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) ALBUMÍȚĂ,albumițe, s. f. (Bot.) Floare-de-colț. — Cf. alb.