albior(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) ALBIÓR, -OÁRĂ,albiori, -oare, adj. Albișor. [Pr.: -bi-or] – Alb + suf. -ior.
albior(Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993)) ALBIÓR, -OÁRĂ,albiori, -oare, adj. Albișor. – Din alb2 + suf. -ior
albior(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) albiór(-bi-or) adj. m., pl. albióri; f. albioáră, pl. albioáre
albior(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) ALBIÓR, -OÁRĂ,albiori, -oare, adj. Albișor. [Pr.: -bi-or] — Alb + suf. -ior.