agățătoare - explicat in DEX

agățătoare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
agățătoáre² (pasăre) s. f., g.-d. art. agățătoárei; pl. agățătoáre

agățătoare (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
agățătoare, agățătoare s. f. femeie posesivă și profitoare

agățătoare (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
AGĂȚĂTOÁRE, agățători, s. f. Șiret sau lănțișor cusut la o haină spre a o putea atârna în cui. – Din agăța + suf. -(ă)toare

agățătoare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
AGĂȚĂTOÁRE, agățători, s. f. II. 1. Șiret sau lănțișor cusut la o haină spre a o putea atârna în cui; atârnătoare. 2. (La pl.) Grup de păsări având la fiecare picior câte două degete dispuse înainte și câte două înapoi, care le permit să se agațe cu ușurință de copaci (și la sg., f.); pasăre care face parte din acest grup. – Agăța + suf. -ător.

agățătoare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
agățătoáre¹ (atârnătoare) s. f., g.-d. art. agățătórii; pl. agățătóri