agronomic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AGRONÓMIC, -Ă, agronomici, -ce, adj. Care ține de agronomie, privitor la agronomie. – Din
fr. agronomique.agronomic (Dicționar de neologisme, 1986)AGRONÓMIC, -Ă adj. Referitor la agronomie. [< fr.
agronomique].
agronomic (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))AGRONÓMIC, -Ă, agronomici, -ce, adj. Care ține de agronomie, privitor la agronomie. –
Fr. agronomique.agronomic (Dicționaru limbii românești, 1939)*agronómic, -ă adj. (d.
agronomie). Relativ la agronomie:
școală agronomică.agronomic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)agronómic (a-gro-) adj. m.,
pl. agronómici; f. agronómică, pl. agronómiceagronomic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)agronomic a. privitor la agronomie:
științele agronomice.agronomic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AGRONÓMIC, -Ă, agronomici, -ce, adj. Care ține de agronomie, privitor la agronomie. — Din
fr. agronomique.