agorafobie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AGORAFOBÍE, agorafobii, s. f. Teamă patologică, obsesivă și nemotivată de spațiile largi, de locurile deschise, de piețe etc. – Din
fr. agoraphobie.agorafobie (Dicționar de neologisme, 1986)AGORAFOBÍE s.f. Teamă nemotivată de a traversa locuri deschise, piețe etc. [< fr.
agoraphobie, cf. gr.
agora – piață publică,
phobos – frică].
agorafobie (Marele dicționar de neologisme, 2000)AGORAFOBÍE s. f. teamă patologică de spații largi, piețe etc. (< fr.
agoraphobie)
agorafobie (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))AGORAFOBÍE s. f. Stare patologică caracterizată prin frica de spațiu pe care o au unii oameni când traversează o piață, un pod etc. –
Fr. agoraphobie (<
gr.).
agorafobie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)agorafobíe s. f.,
art. agorafobía, g.-d. art. agorafobíei; pl. agorafobíi, art. agorafobíileagorafobie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AGORAFOBÍE, agorafobii, s. f. Teamă patologică, obsesivă și nemotivată de spațiile largi, de locurile deschise, de piețe etc. — Din
fr. agoraphobie.