aglomerație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AGLOMERÁȚIE, aglomerații, s. f. Îngrămădire de oameni; îmbulzeală, înghesuială, aglomerare. ♦ Așezare omenească. – Din
fr. agglomération.aglomerație (Dicționar de neologisme, 1986)AGLOMERÁȚIE s.f. Îngrămădire de oameni, îmbulzeală. ♦ Așezare omenească. [Gen.
-iei, var.
aglomerațiune s.f. / cf. fr.
agglomération, it.
agglomerazione].
aglomerație (Marele dicționar de neologisme, 2000)AGLOMERÁȚIE s. f. 1. îmbulzeală. 2. așezare omenească. (< fr.
agglomération)
aglomerație (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))AGLOMERÁȚIE, aglomerații, s. f. Îngrămădire de oameni; îmbulzeală. ♦ Așezare omenească.
Satele sunt aglomerații rurale. –
Fr. agglomération.aglomerație (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)aglomeráție (a-glo-, -ți-e) s. f.,
art. aglomeráția (-ți-a), g.-d. art. aglomeráției; pl. aglomeráții, art. aglomeráțiile (-ți-i-)aglomerație (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AGLOMERÁȚIE, aglomerații, s. f. Îngrămădire de oameni; îmbulzeală, înghesuială, aglomerare. ♦ Așezare omenească. — Din
fr. agglomération.