aglomerant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AGLOMERÁNT, aglomeranți, s. m. Substanță care are proprietatea de a uni între ele granulele, firele sau fâșiile care compun un material; liant. – Din
fr. agglomérant (influențat semantic de
liant).
aglomerant (Dicționar de neologisme, 1986)AGLOMERÁNT, -Ă adj. Care aglomerează // s.m. Substanță care leagă între ele particulele unor materiale oarecare. V.
liant. [Cf. fr.
agglomérant].
aglomerant (Marele dicționar de neologisme, 2000)AGLOMERÁNT s. m. substanță care leagă între ele particulele unor materiale (< fr.
agglomérant)
aglomerant (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))AGLOMERÁNT s. m. Substanță care are proprietatea de a lega între ele granulele, firele sau fâșiile care compun un material. –
Fr. agglomérant (sens după
fr. liant).
aglomerant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)aglomeránt (a-glo-) s. m.,
pl. aglomeránțiaglomerant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AGLOMERÁNT, aglomeranți, s. m. Substanță care are proprietatea de a uni între ele granulele, firele sau fâșiile care compun un material; liant. — Din
fr. agglomérant (influențat semantic de
liant).