aglomerare - explicat in DEX

aglomerare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
AGLOMERÁRE, aglomerări, s. f. Acțiunea de a (se) aglomera și rezultatul ei. ♦ (Concr.) Grup compact (și numeros). – V. aglomera.

aglomerare (Dicționar de neologisme, 1986)
AGLOMERÁRE s.f. Acțiunea de a (se) aglomera și rezultatul ei; aglomerație. ♦ (Concr.) grup compact. [< aglomera].

aglomerare (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
AGLOMERÁRE, aglomerări, s. f. Acțiunea de a (se) aglomera și rezultatul ei; îngrămădire, aglomerație. ♦ (Concr.) Grup compact (și numeros).

aglomerare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
aglomeráre (a-glo-) s. f., g.-d. art. aglomerắrii; pl. aglomerắri

aglomerare (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
aglomerare f. grămădire, îmbulzeală.

aglomerare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
AGLOMERÁRE, aglomerări, s. f. Acțiunea de a (se) aglomera și rezultatul ei. ♦ (Concr.) Grup compact (și numeros). — V. aglomera.