agasant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AGASÁNT, -Ă, agasanți, -te, adj. Enervant; iritant. – Din
fr. agaçant.agasant (Dicționar de neologisme, 1986)AGASÁNT, -Ă adj. Enervant, iritant; plictisitor. [Cf. fr.
agaçant].
agasant (Marele dicționar de neologisme, 2000)AGASÁNT, -Ă adj. care agasează. (< fr.
agașant)
agasant (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))AGASÁNT, -Ă, agasanți, -te, adj. Enervant. –
Fr. agaçant.agasant (Dicționaru limbii românești, 1939)*agasánt, -ă adj. (fr.
agaçant).
Barb. Care agasează.
agasant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)agasánt adj. m.,
pl. agasánți; f. agasántă, pl. agasánteagasant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AGASÁNT, -Ă, agasanți, -te, adj. Enervant; iritant. — Din
fr. agaçant.