afilia (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AFILIÁ, afiliez, vb. I.
Refl. (Despre organizații, instituții etc.) A se alătura altei organizații, instituții etc., stabilind raporturi de subordonare sau de colaborare. [
Pr.:
-li-a-] – Din
fr. affilier.afilia (Dicționar de neologisme, 1986)AFILIÁ vb. I. refl. (
Despre organizații, instituții, societăți) A se alătura altei organizații, instituții sau societăți de același fel, subordonându-i-se. ♦
tr. A stabili anumire raporturi de subordonare între mai multe societăți. [Pron.
-li-a, p.i.
-iez, 3,6
-iază, ger.
-iind. / < fr.
affilier, cf. lat.
affiliare – a lua ca fiu].
afilia (Marele dicționar de neologisme, 2000)AFILIÁ vb. I. refl. a se alătura unei organizații, instituții etc. de același fel, subordonându-i-se. II. tr. a stabili anumite raporturi de subordonare. (< fr.
affilier, lat.
affiliare)
afilia (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))AFILIÁ, afiliez, vb. I.
Refl. (Despre organizații, instituții etc.; rar, despre persoane izolate) A se alătura altei organizații, instituții etc. cu același caracter, primindu-i directivele și subordonându-i-se. [
Pr.:
-li-a] –
Fr. affilier.afilia (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)afiliá (a ~) (-li-a) vb.,
ind. prez. 3
afiliáză, 1
pl. afiliém (-li-em); conj. prez. 3
să afiliéze; ger. afiliínd (-li-ind)afilià (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)afilià v. a admite într´o societate sau corporațiune.
afilia (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AFILIÁ, afiliez, vb. I.
Refl. (Despre organizații, instituții etc.) A se alătura altei organizații, instituții etc, stabilind raporturi de subordonare sau de colaborare. [
Pr.:
-li-a] — Din
fr. affilier.