afacerism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AFACERÍSM s. n. Utilizare în tranzacții comerciale, financiare, industriale de interes personal a poziției sociale, profesionale sau politice a cuiva. –
Afacere +
suf. -ism.afacerism (Dicționar de neologisme, 1986)AFACERÍSM s.n. Practică constând în realizarea de profituri personale pe seama unor chestiuni de serviciu sau politice. [<
afacere +
-ism].
afacerism (Marele dicționar de neologisme, 2000)AFACERÍSM s. n. practică constând în realizarea de profituri personale. (după fr.
affairisme)
afacerism (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))AFACERÍSM s. n. Practică constând în folosirea unei situații profesionale sau politice pentru realizarea de profituri personale. – Din
afacere +
suf. -ism.afacerism (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)afacerísm s. n.afacerism (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AFACERÍSM s. n. Utilizare în tranzacții comerciale, financiare, industriale de interes personal a poziției sociale, profesionale sau politice a cuiva. —
Afacere +
suf. -ism.