adenită - explicat in DEX

adenită (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ADENÍTĂ, adenite, s. f. Inflamație acută sau cronică a ganglionilor limfatici. – Din fr. adénite.

adenită (Dicționar de neologisme, 1986)
ADENÍTĂ s.f. Inflamație a ganglionilor limfatici; bubon. [< fr. adénite, cf. gr. aden – glandă].

adenită (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ADENÍTĂ s. f. inflamație a ganglionilor limfatici. (< fr. adénite)

adenită (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ADENÍTĂ, adenite, s. f. Inflamație a ganglionilor limfatici, provocată de o infecție microbiană. – Fr. adénite (< gr.).

adenită (Dicționaru limbii românești, 1939)
*adenítă f., pl. e (d. vgr. adén, ghindură). Med. Aprinderea (unflarea [!]) ganglionilor linfaticĭ (a ghindurilor) la gît, supsuorĭ saŭ stinghiĭ în urma uneĭ zgîrieturĭ pin [!] care intră microbiĭ saŭ după unele boale microbiene. – Se numește și bubon. Pop. scurtă și udmă, iar la vite tragăn.

adenită (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
adenítă s. f., g.-d. art. adenítei; pl. adeníte

adenită (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ADENÍTĂ, adenite, s. f. Inflamație acută sau cronică a ganglionilor limfatici. — Din fr. adénite.