acolisi (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)acolisí, (-sésc, -ít), vb. – A prinde, a apuca. <
Ngr. ἀϰολλῶ „a se lipi”, aorist ἀϰόλλησα.
Sec. XVII, azi puțin folosit. –
Der. acolisitor, adj. (tenace, încăpățînat);
acolisitură, s. f. (încăpățînare, stăruință).