acira (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ACIRÁ, acír, vb. I.
Intranz. (
Reg.)
1. A avea nădejde la..., a aștepta să..., a tinde spre...
2. A fi în așteptare; a pândi. [
Var.:
acerá vb.I] –
Et. nec.acira (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ACIRÁ, acír, vb. I.
Intranz. (
Reg.)
1. A avea nădejde la..., a aștepta să..., a tinde spre...
2. A fi în așteptare; a pândi. [
Var.:
acerá vb. I]
acira (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)acirá (a ~) (
reg.)
vb.,
ind. prez. 3
acírăacira (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ACIRÁ, acir, vb. I.
Intranz. (
Reg.)
1. A avea nădejde la..., a aștepta să..., a tinde spre...
2. A fi în așteptare; a pândi. [Var:
acerá vb. I] —
Et. nec.