acin - explicat in DEX

acin (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ACÍN, acine, s. n. Mică dilatație, în formă de boabă de strugure, la capătul terminal al unei glande sau al unei bronhiole. – Din fr. acinus.

acin (Dicționar de neologisme, 1986)
ACÍN s.m. (Anat.) Grup de celule glandulare. ♦ Fund de sac al unui canal glandular. [Var. acinus s.m. / < fr. acinus, cf. lat. acinus – ciorchine de strugure].

acin (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ACÍN s. m. mică formație anatomică în formă de fund de sac, într-un canal glandular excretor. (< fr., lat. acinus)

acin (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
acín s. n., pl. acíne

acin (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ACÍN, acine, s. n. Mică dilatație, în formă de boabă de strugure, a capătului terminal al unei glande sau al unei bronhiole. — Din fr. acinus.