acila (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ACILÁ, acilez, vb. I.
Tranz. A introduce, pe cale chimică, un radical acil în molecula unui compus organic în scopul obținerii de cetone, esteri și amide. – Din
fr. aciler.acila (Dicționar de neologisme, 1986)ACILÁ vb. I. tr. (
Chim.) A introduce pe cale chimică un radical acil în molecula unui compus organic. [< fr.
acyler].
acila (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)acilá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
acileázăacila (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ACILÁ, acilez, vb. I.
Tranz. A introduce, pe cale chimică, un radical acil în molecula unui compus organic în scopul obținerii de cetone, esteri și amide. — Din
fr. aciler.