acerb - explicat in DEX

acerb (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ACÉRB, -Ă, acerbi, -e, adj. Necruțător, înverșunat, aspru; agresiv, caustic, sarcastic. – Din fr. acerbe, lat. acerbus.

acerb (Dicționar de neologisme, 1986)
ACÉRB, -Ă adj. (Liv.) Înverșunat, necruțător, aspru. [< fr. acerbe, cf. lat. acerbus].

acerb (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ACÉRB, -Ă adj. îndârjit, înverșunat, necruțător. (< fr. acerbe, lat. acerbus)

acerb (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ACÉRB, -Ă, acerbi, -e, adj. (Livresc) Necruțător, înverșunat. – Fr. acerbe (lat. lit. acerbus).

acerb (Dicționaru limbii românești, 1939)
*acérb, -ă adj. (lat. acerbus. V. exacerbez). Înverșunat: critică acerbă Adv. A critica acerb.

acerb (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
acérb adj. m., pl. acérbi; f. acérbă, pl. acérbe

acerb (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
acerb a. fig. înțepător și ostil: ton acerb.

acerb (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ACÉRB, -Ă, acerbi, -e, adj. Necruțător, înverșunat, aspru; agresiv, caustic, sarcastic. — Din fr. acerbe, lat. acerbus.