acefalie - explicat in DEX

acefalie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ACEFALÍE s. f. 1. (Zool.) Absență a capului, specifică unor animale inferioare. 2. (Med.) Monstruozitate congenitală (incompatibilă cu viața), care constă în lipsa capului la făt. – Din fr. acéphalie.

acefalie (Dicționar de neologisme, 1986)
ACEFALÍE s.f. 1. Lipsa capului la unele animale inferioare. 2. Monstruozitate congenitală constând în lipsa capului la făt. [Gen. -iei. / < fr. acéphalie].

acefalie (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ACEFALÍE s. f. 1. lipsă a capului la unele animale inferioare. 2. monstruozitate, lipsa capului sau nedezvoltarea regiunii cefalice. (< fr. acéphalie)

acefalie (Dicționaru limbii românești, 1939)
*acefalíe f. (d. acefal). Lipsa capuluĭ.

acefalie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
acefalíe s. f., art. acefalía, g.-d. acefalíi, art. acefalíei

acefalie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ACEFALÍE s. f. 1. (Zool.) Lipsă a capului, specifică unor animale infe­rioare. 2. (Med.) Monstruozitate congenitală (incompatibilă cu viața) care constă în lipsa capului la făt. — Din fr. acéphalie.