accesibil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ACCESÍBIL, -Ă, accesibili, -e, adj. La care se poate ajunge ușor; care este la îndemâna cuiva; care poate fi ușor procurat; care se poate înțelege ușor. – Din
fr. accessible, lat. accessibilis.accesibil (Dicționar de neologisme, 1986)ACCESÍBIL, -Ă adj. Ușor de ajuns, de atins; la îndemâna cuiva. [Cf. fr.
accessible, lat.
accessibilis].
accesibil (Marele dicționar de neologisme, 2000)ACCESIBIL, -Ă adj. 1. la care se poate ajunge (ușor). 2. ușor de înțeles. (< fr.
accessible, lat.
accessibilis)
accesibil (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ACCESÍBIL, -Ă, accesibili, -e, adj. La care se poate ajunge ușor; care este la îndemâna cuiva. –
Fr. accessible (
lat. lit. accessibilis).
accesibil (Dicționaru limbii românești, 1939)*accesíbil, -ă adj. (lat.
accesibilis). De care te poțĭ apropia:
mările polare nu-s accesibile tuturor. Fig. Bine-voitor:
ministru accesibil tuturor.accesibil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)accesíbil adj. m.,
pl. accesíbili; f. accesíbilă, pl. accesíbileaccesibil (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)accesibil a.
1. de care se poate lesne apropia:
coastă accesibilă.; 2. fig.
virtutea este tuturor accesibilă; 3. vorbind de o persoană afabilă:
accesibil inferiorilor săi.accesibil (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ACCESÍBIL, -Ă, accesibili, -e, adj. La care se poate ajunge ușor; care este la îndemâna cuiva; care poate fi ușor procurat; care se poate înțelege ușor. — Din
fr. accessible, lat. accessibilis.