acceptabil - explicat in DEX

acceptabil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ACCEPTÁBIL, -Ă, acceptabili, -e, adj. Care poate fi acceptat; satisfăcător. – Din fr. acceptable, lat. acceptabilis.

acceptabil (Dicționar de neologisme, 1986)
ACCEPTÁBIL, -Ă adj. Care se poate accepta; satisfăcător. [Cf. fr. acceptable].

acceptabil (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ACCEPTÁBIL, -Ă adj. care poate fi acceptat; satisfăcător, convenabil. (< fr. acceptable, lat. acceptabilis)

acceptabil (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ACCEPTÁBIL, -Ă, acceptabili, -e, adj. Care poate fi acceptat; satisfăcător. – Fr. acceptable (lat. lit. acceptabilis).

acceptabil (Dicționaru limbii românești, 1939)
*acceptábil, -ă adj., (lat. acceptabilis), Care se poate primi.

acceptabil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
acceptábil adj. m., pl. acceptábili; f. acceptábilă, pl. acceptábile

acceptabil (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
acceptabil a. ce se poate primi.

acceptabil (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ACCEPTÁBIL, -Ă, acceptabili, -e, adj. Care poate fi acceptat; satisfăcător. – Din fr. acceptable, lat. acceptabilis.