aboli (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ABOLÍ, abolesc, vb. IV.
Tranz. A desființa o instituție, o stare sau anumite uzanțe; a anula în mod legal și oficial o lege, o hotărâre etc. – Din
fr. abolir, lat. abolere.aboli (Marele dicționar de neologisme, 2000)abolí vb. tr. a anula, a suprima (o lege, o instituție, o stare social-politică). (< fr.
abolir, lat.
abolere)
aboli (Dicționar de neologisme, 1986)ABOLÍ vb. IV. tr. A suprima, a scoate din uz (o lege, o decizie etc.). [< fr.
abolir, cf. lat.
abolere].
aboli (Dicționar de argou al limbii române, 2007)aboli, abolesc v. t. a lovi mortal; a ucide
aboli (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ABOLÍ, abolesc, vb. IV.
Tranz. A anula, printr-un act al puterii de stat, o lege, o hotărâre etc. –
Fr. abolir (
lat. lit. abolere).aboli (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)abolí (a ~) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. abolésc, imperf. 3
sg. aboleá; conj. prez. 3
să aboleáscăaboli (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ABOLÍ, abolesc, vb. IV.
Tranz. A desființa o instituție, o stare sau anumite uzanțe; a anula în mod legal și oficial o lege, o hotărâre etc. — Din
fr. abolir, lat. abolere.