abecedar - explicat in DEX

abecedar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ABECEDÁR, abecedare, s. n. Manual elementar pentru învățarea scrisului și a cititului; azbucoavnă, bucoavnă. ◊ Fig. Carte care cuprinde noțiunile de bază dintr-un anumit domeniu. – Din lat. abecedarium, fr. abécédaire.

abecedar (Marele dicționar de neologisme, 2000)
abecedár s. n. 1. carte elementară pentru învățarea scrisului și cititului. 2. (fig.) primele noțiuni ale unei științe sau profesiuni; abc. (< lat. abecedarius, fr. abécédaire)

abecedar (Dicționar de neologisme, 1986)
ABECEDÁR s.n. Carte care cuprinde noțiunile elementare pentru învățarea scrisului și cititului. ♦ (Fig.) Primele noțiuni ale unei arte, ale unei meserii etc. [< lat. abecedarium, cf. germ. Abecedarium].

abecedar (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
abecedár (abecedáre) s. n. – Manual elementar pentru învățarea scrisului și cititului. < Fr. abécédaire, it. abecedario (sec. XVIII), din abc (pronunțat abecé), de unde var. ortografică ABCdar.

abecedar (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ABECEDÁR, abecedare, s. n. Manual care cuprinde noțiunile pentru învățarea scrisului și cititului. – Fr. abécédaire (lat. lit. abecedarius).

abecedar (Dicționaru limbii românești, 1939)
*abecedár n., pl. e (lat. abecedarium, adică „A, B, C, D, alfabet”). Carte de învățat a citi și a scrie. V. bucoavnă.

abecedar
abecedár s.n. 1 Manual elementar pentru învățarea scrisului și a cititului. Era un abecedar cu slove de un palmac de mari (C. NEGR.). 2 Fig. (Carte care cuprinde) noțiunile de bază dintr-un anumit domeniu. Abecedarul politic. • pl. -e și (înv.) abețedár s.n. /<lat. abecedārius, abecedārium, fr. abécédaire, it. abbecedario. (DEXI – „Dicționar explicativ ilustrat al limbii române“, Ed. Arc & Gunivas, 2007)

abecedar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
abecedár s. n., pl. abecedáre

abecedar (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
abecedar n. cărticică ce coprinde alfabetul spre a învăța pe copii să citească.

abecedar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ABECEDÁR, abecedare, s. n. Manual elementar pentru învățarea scrisului și a cititului; azbucoavnă, bucoavnă. ♦ Fig. Carte care cuprinde noțiunile de bază dintr-un anumit domeniu. — Din lat. abecedarius, fr. abécédaire.