abductor - explicat in DEX

abductor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ABDUCTÓR, abductori, adj. (În sintagma) Mușchi abductor = mușchi care îndepărtează un membru de axul median al corpului sau două organe unul de celălalt. – Din fr. abducteur.

abductor (Marele dicționar de neologisme, 2000)
abductór adj., s. m. (mușchi) care produce abducție. (< fr. abducteur, lat. abductor)

abductor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
abductór adj. m., pl. abductóri; f. sg. și pl. abductoáre

abductor (Dicționar de neologisme, 1986)
ABDUCTÓR adj. invar. (Despre mușchi) Care îndepărtează un membru de planul de simetrie al corpului sau două organe unul de celălalt. [< fr. abducteur].

abductor (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ABDUCTÓR, abductori, adj. m. (În expr.) Mușchi abductor = mușchi care îndepărtează un membru de planul de simetrie al corpului sau două organe unul de celălalt. – După fr. abducteur.

abductor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ABDUCTÓR, -OÁRE, abductori, -oare, adj. (Despre mușchi) Care a suferit o abducție. – Din fr. abducteur.

abductor (Dicționaru limbii românești, 1939)
*abductór, -oare adj. (lat. abductor. V. aductor). Anat. Care trage la o parte: mușchĭ abductorĭ).

abductor
abductór s.m. (anat.) Structură care îndepărtează, printr-o mișcare de lateralizare, un segment, în raport cu una din axele trunchiului. ◊ (adj.) Mușchi abductor = mușchi care îndepărtează un membru sau un segment de membru de axul median al corpului sau două organe unul de celălalt. • pl. -i. / <fr. abducteur; cf. lat. abductus „care se îndepărtează“ <abducĕre „a duce, a îndepărta“. (DEXI – „Dicționar explicativ ilustrat al limbii române“, Ed. Arc & Gunivas, 2007)