rezilia (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REZILIÁ, reziliez, vb. I.
Tranz. A desface, a anula un contract, o convenție. [
Pr.:
-li-a] – Din
fr. résilier.rezilia (Dicționar de neologisme, 1986)REZILIÁ vb. I. tr. A desface un contract, o convenție. [Pron.
-li-a, p.i. 3,6
-iază, 5
-iați, ger.
-iind, part.
-iat. / < fr.
résilier].
rezilia (Marele dicționar de neologisme, 2000)REZILIÁ vb. tr. a desface, a anula un contract, o convenție. (< fr.
résilier)
rezilia (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)reziliá (a ~) (-li-a) vb.,
ind. prez. 3
reziliáză, 1
pl. reziliém (-li-em); conj. prez. 3
să reziliéze; ger. reziliínd (-li-ind)rezilia (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REZILIÁ, reziliez, vb. I.
Tranz. A desface, a anula un contract, o convenție. [
Pr.:
-li-a] — Din
fr. résilier.rezilià (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)rezilià v.
Jur. a anula un contract (= fr.
résilier).