interpreta (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INTERPRETÁ, interpretez, vb. I.
Tranz. 1. A da un anumit înțeles, o anumită semnificație unui lucru;
spec. a comenta și a explica un text (vechi).
2. A reda prin mijloace adecvate conținutul unei opere muzicale, dramatice, literare etc.; a juca un rol într-o piesă, într-un film etc., a executa o bucată muzicală. – Din
fr. interpréter, lat. interpretari.interpreta (Dicționar de neologisme, 1986)INTERPRETÁ vb. I. tr. A explica, a lămuri un text, o lege etc. ♦ A reda prin mijloace adecvate conținutul unei opere muzicale, dramatice etc. [< fr.
interpréter, cf. lat.
interpretare].
interpreta (Marele dicționar de neologisme, 2000)INTERPRETÁ vb. tr. 1. a explica, a lămuri un text, o lege etc. 2. a juca un rol etc. (< fr.
interpréter, lat.
interpretari)
interpreta (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)interpretá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
interpreteázăinterpretà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)interpretà v.
1. a traduce dintr’o limbă într’alta (ca mijloc de înțelegere personală);
2. a limpezi un text oarecare;
3. fig. a da un sens adevărat sau fals:
interpretezi rău cuvintele mele.interpreta (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)INTERPRETÁ, interpretez, vb. I.
Tranz. 1. A da un anumit înțeles, o anumită semnificație unui lucru;
spec. a comenta și a explica un text (vechi).
2. A reda prin mijloace adecvate conținutul unei opere muzicale, dramatice, literare etc.; a juca un rol într-o piesă, într-un film etc., a executa o lucrare muzicală. — Din
fr. interpréter, lat. interpretari.