ștaif (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ȘTAIF, ștaifuri, s. n. Întăritură de piele, de carton etc. care se pune în partea de la spate a încălțămintei, în jurul călcâiului, pentru păstrarea formei. ♦ Pânză specială care se pune în interiorul gulerelor, pentru a le menține forma. – Din
germ. Steif[leder].
ștaif (Marele dicționar de neologisme, 2000)ȘTAIF s. n. 1. întăritură de piele, de carton la partea din spate a încălțămintei, în jurul călcâiului. 2. pânză specială pusă în interiorul gulerelor pentru a le menține forma. (< germ.
Steif/leder/)
ștaif (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)ștáif (-furi), s. n. –
1. Întăritură interioară a călcîiului la pantofi. –
2. (
Arg.) Guler.
Germ. steif „bățos; apretat” (Tiktin).
ștaif (Dicționar de argou al limbii române, 2007)ștaif s. n. sg. 1. eleganță.
2. prețiozitate.
3. pedanterie.
ștaif (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ștaif s. n.,
pl. ștáifuriștaif (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ȘTAIF, ștaifuri, s. n. Întăritură de piele, de carton etc. inserată între fețe și căptușeala încălțămintei, în partea dinapoi, pentru păstrarea formei. ♦ Pânză specială care se pune în interiorul gulerelor, pentru a le menține forma. — Din
germ. Steif[leder].
ștaĭf (Dicționaru limbii românești, 1939)ștaĭf n., pl.
urĭ (germ.
steif-leder, pele [!] țeapănă). Partea țeapănă care acopere [!] călcîĭu la încălțăminte.