zgomotos - explicat in DEX

zgomotos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ZGOMOTÓS, -OÁSĂ, zgomotoși, -oase, adj. Care face (mult) zgomot; gălăgios. ♦ Plin de zgomot, de gălăgie. – Zgomot + suf. -os.

zgomotos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
zgomotós adj. m., pl. zgomotóși; f. zgomotoásă, pl. zgomotoáse

zgomotos (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ZGOMOTÓS, -OÁSĂ, zgomotoși, -oase, adj. Care face (mult) zgomot; gălăgios. ♦ Plin de zgomot, de gălăgie. – Din zgomot + suf. -os.

zgomotos (Dicționaru limbii românești, 1939)
zgomotós, -oásă adj. (d. zgomot). Plin de zgomot: adunare zgomotoasă, copiiĭ îs zgomotoșĭ.

zgomotos (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ZGOMOTÓS, -OÁSĂ, zgomotoși, -oase, adj. Care face (mult) zgomot; gălăgios. ♦ Plin de zgomot, de gălăgie. — Zgomot + suf. -os.