zemoși(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) ZEMOȘÍ, pers. 3 zemoșește, vb. IV. Refl. (Reg.) A deveni zemos. – Din zemos.
zemoși(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) !zemoșí(a se ~) (reg.) vb. refl., ind. prez. 3 zemoșéște, imperf. 3 sg. se zemoșeá conj. prez. 3 zemoșeáscă; ger. zemoșíndu-se
zemoși(Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993)) ZEMOȘÍ, pers. 3 zemoșește, vb. IV. Refl. (Reg.) A deveni zemos. – Din zemos.
zemoși(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) ZEMOȘÍ, pers. 3 zemoșește, vb. IV. Refl. (Reg.) A deveni zemos. — Din zemos.