zelos - explicat in DEX

zelos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ZELÓS, -OÁSĂ, zeloși, -oase, adj. Plin de zel, de râvnă, de ardoare. – Zel + suf. -os.

zelos (Dicționar de neologisme, 1986)
ZELÓS, -OÁSĂ adj. Plin de râvnă, de zel; zelator. [< zel + -os].

zelos (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ZELÓS, -OÁSĂ adj. plin de zel; zelator. (< zel + -os)

zelos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
zelós adj. m., pl. zelóși; f. zeloásă, pl. zeloáse

zelos (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ZELÓS, -OÁSĂ, zeloși, -oase, adj. Plin de zel, de râvnă. – Din zel + suf. -os.

zelos (Dicționaru limbii românești, 1939)
*zelós, -oásă adj. (d. zel. V. gelos, zuliar). Plin de zel: un partizan zelos.

zelos (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
zelos a. plin de zel.

zelos (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ZELÓS, -OÁSĂ, zeloși, -oase, adj. Plin de zel, de râvnă, de ardoare. — Zel + suf. -os.