zecelea - explicat in DEX

zecelea (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ZÉCELEA, ZÉCEA num. ord. (Precedat de art. „al”, „a”; de obicei adjectival) Care se află între al nouălea și al unsprezecelea. – Zece + le + a.

zecelea (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
zécelea (al ~) num. m., f. a zecea al X-lea / al 10-lea, a X-a / a 10-a

zecelea (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ZÉCELEA, ZÉCEA num. ord. (Precedat de art. „al”, „a”) Care se află între al nouălea și al unsprezecelea. – Din zece + le + a.

zecelea (Dicționaru limbii românești, 1939)
zécelea (al), zecea (a) num. ord. Care e în rîndu însemnat cu 10, care vine după al noŭălea. A zecea parte, zecime. Vechĭ. A zecea (subînț. „parte”), o zecime. – Vechĭ al zecele.

zecelea (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ZÉCELEA, ZÉCEA num. ord. (Precedat de art. „al”, „a”; de obicei adjectival) Care se află între al nouălea și al unsprezecelea. — Zece + le + a.