zdupăi - explicat in DEX

zdupăi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ZDUPĂÍ, zdúpăi, vb. IV. Intranz. (Reg.) A călca greu, cu zgomot; a tropăi. – Zdup + suf. -ăi.

zdupăi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
zdupăí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 și 2 sg. zdúpăi, 3 zdúpăie, imperf. 3 sg. zdupăiá; conj. prez. 3 să zdúpăie

zdupăi (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ZDUPĂÍ, zdúpăi, vb. IV. Intranz. (Reg.) A călca greu, cu zgomot; a tropăi. – Din zdup.

zdupăi (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ZDUPĂÍ, zdúpăi, vb. IV. Intranz. (Pop.) A călca greu, cu zgomot; a tropăi. — Zdup + suf. -ăi.