zdreanță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ZDREÁNȚĂ, zdrențe, s. f. 1. Bucată ruptă, sfâșiată dintr-o pânză sau dintr-un obiect de pânză; haină, rufă sau pânză veche, ruptă. ♦
Fig. (
Fam.) Om de nimic; lepădătură, secătură.
2. (La
pl.) Un fel de aluat subțire făcut din făină și ouă, care se fierbe în supă în bucățele mici. [
Var.:
treánță s. f.] –
Cf. sl. sŭdranŭ.