zaplaz (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)ZAPLÁZ s. m. (
Var.,
Mold.) Zăplaz. (din
ucr. zaplaz) [și
DLRLC]
zaplaz (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ZAPLÁZ s. n. v. zăplaz.zaplaz (Dicționaru limbii românești, 1939)zapláz n., pl.
urĭ și
e (rut.
zaplaz. V.
plaz).
Est. Gard de scîndurĭ. – Pl. m.
jĭ (Let. 3, 205 și 215). V.
ulucă.zaplaz (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)zaplaz n. Mold. uluci:
aceiași pomi crengi întind peste zaplaz EM. [Rut. ZAPLAZ].