zamfiră (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ZAMFÍRĂ, zamfire, s. f. (
Ornit.;
reg.) Grangur. –
Et. nec.zamfiră (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)zamfíră (pasăre) (reg.) s. f., g.-d. art.
zamfírei; pl.
zamfírezamfiră (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ZAMFÍRĂ, zamfire, s. f. (
Ornit.) Grangur.
zamfiră (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ZAMFÍRĂ, zamfire, s. f. (
Ornit.;
reg.) Grangur. —
Et. nec.