zacherlină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ZACHERLÍNĂ s. f. Numele unui insecticid folosit în trecut. –
Et. nec.zacherlină (Marele dicționar de neologisme, 2000)ZACHERLÍNĂ s.f. Substanță insecticidă obținută prin fărâmițarea și pisarea fină a inflorescențelor (capitulelor) uscate ale unei plante din familia compozeelor, din Orient. (din germ.
Zacherlin)
zacherlină (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)zacherlínă s. f. – Insecticid. Origine necunoscută. Se folosea pînă la 1900; azi ieșit din uz. Poate în legătură cu
germ. Zuckerlein „bomboană”.
zacherlină (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)zacherlínă (înv.) s. f., g.-d. art.
zacherlíneizacherlină (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ZACHERLÍNĂ s. f. Numele unui insecticid folosit în trecut.
zacherlină (Dicționaru limbii românești, 1939)*zacherlínă f., pl.
e (după numele vre-unuĭ negustor cu numele german de
Zacherl, care a făcut reclamă prafuluĭ inventat de el). Un fel de praf ucigător de insecte.
zacherlină (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)zacherlină f.
1. praf pentru stârpirea insectelor;
2. fig. satiră nimicitoare.
zacherlină (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ZACHERLÍNĂ s. f. Numele unui insecticid folosit în trecut. —
Et. nec.