xerofită (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)XEROFÍTĂ, xerofite, s. f.,
adj. (Plantă) care este adaptată pentru a trăi într-un mediu cu umiditate scăzută; xerofilă. – Din
fr. xérophytes.xerofită (Marele dicționar de neologisme, 2000)XEROFÍTĂ adj., s. f. (plantă) xerofilă. (< fr.
xérophyte)
xerofită (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)xerofítă adj. f., s. f., pl.
xerofítexerofită (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)XEROFÍTĂ, xerofite, s. f.,
adj. (Plantă) care este adaptată pentru a trăi într-un mediu cu umiditate scăzută; xerofilă. — Din
fr. xérophyte.