xeroform (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)XEROFÓRM s. n. Substanță medicamentoasă care se prezintă sub formă de pulbere galbenă, întrebuințată ca antibiotic (intestinal). – Din
fr. xéroforme.xeroform (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, 1982)XEROFÓRM s.n., pl.
xerofórmurixeroform (Dicționar de neologisme, 1986)XEROFÓRM s.n. Substanță medicamentoasă sub formă de praf, folosită ca antiseptic intestinal. [< fr.
xéroforme, cf. gr.
xeros – uscat +
(acid) form(ic)].
xeroform (Marele dicționar de neologisme, 2000)XEROFÓRM s. n. substanță medicamentoasă, compus al bismutului, pulbere galbenă, antiseptic gastrointestinal. (< fr.
xéroforme)
xeroform (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)xerofórm s. n.
xeroform (Dicționaru limbii românești, 1939)*xerofórm n., pl.
urĭ (vgr.
xerós, ngr.
xirós, uscat, și
form din
cloro-form, ĭodo-form, formol. V.
elixir). O pulbere galbenă cu bază de bismut care se întrebuințează ca antiseptic intestinal și la pansarea rănilor.
xeroform (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)XEROFÓRM s. n. Substanță medicamentoasă care se prezintă sub formă de pulbere galbenă, întrebuințată ca antibiotic (intestinal). — Din
fr. xéroforme.