wolframit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)WOLFRAMÍT s. n. Minereu din care se extrage wolframul. – Din
germ. Wolframit.wolframit (Marele dicționar de neologisme, 2000)WOLFRAMÍT s.n. Wolframat natural de fier și de mangan. (din germ.
Wolframit)
wolframit (Dicționar de neologisme, 1986)WOLFRAMÍT s.n. Wolframat natural de fier și de mangan. [Pron.
vol-. / < fr.
wolframite, germ.
Wolframit].
wolframit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)wolframít (minereu de wolfram) s. n.
wolframit (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))WOLFRAMÍT s. n. Minereu din care se extrage wolframul. [
Pr.:
volframit] –
Fr. wolframite (
germ. Wolframit).
wolframit (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)WOLFRAMÍT (‹
germ. {i})
s. n. Wolframat natural de fier și de mangan, cristalizat în sistemul monoclinic. Este negru, brun, are urmă cafenie, luciu adamantin-gras și greutate specifică mare. Reprezintă sursa cea mai importantă de extragere a
wolframului.wolframit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)WOLFRAMÍT s. n. Minereu din care se extrage wolframul. — Din
germ. Wolframit.