vulpoi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VULPÓI, vulpoi, s. m. 1. Masculul vulpii; vulpan.
2. Fig. Om viclean, șiret. –
Vulpe +
suf. -oi.vulpoi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)vulpói s. m.,
pl. vulpói, art. vulpóiivulpoi (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VULPÓI, vulpoi, s. m. 1. Masculul vulpii; vulpan.
2. Fig. Om viclean, șiret. —
Vulpe +
suf. -
oi.vulpoĭ (Dicționaru limbii românești, 1939)vulpóĭ m., pl. tot așa. Másculu vulpiĭ.
Fig. Om foarte șiret:
vulpoĭ bătrîn.