vrie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VRÍE, vrii, s. f. Mișcare de răsucire a unui avion în jurul unei axe longitudinale în timpul coborârii și în condițiile pierderii de viteză. [
Var.:
vrílă s. f.] – Din
fr. vrille.vrie (Dicționar de neologisme, 1986)VRÍE s.f. Figură acrobatică în care avionul se rotește ca un burghiu, coborând pe verticală. [Var.
vrilă s.f. / < fr.
vrille].
vrie (Marele dicționar de neologisme, 2000)VRÍE s. f. evoluție acrobatică în care un avion se rotește ca un burghiu, coborând pe verticală. ♦ în ~ = în cădere liberă. (< fr.
vrille)
vrie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!vríe (mișcare de rotație)
s. f.,
art. vría, g.-d. art. vríei; pl. vrii, art. vríilevrie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VRÍE, vrii, s. f. Mișcare de răsucire a unui avion în jurul unei axe longitudinale în timpul coborârii și în condițiile pierderii de viteză. [
Var.:
vrílă s. f.] — Din
fr. vrille.